Manastire de maici cu hramul Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil (8 noiembrie). Situata in comuna Agapia la 12 km sud de Targu Neamt. De-a lungul timpului manastirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri si incendii, dar a fost refacuta si consolidata. Monument istoric si de arhitectura religioasa construit in plan triconc cu ziduri groase de piatra si pictat in interior de Nicolae Grigorescu intre 1858-1860 in stil neoclasic dar cu elemente novatoare, uneori folosind modele vii, ceea ce explica vivacitatea chipurilor. Manastirea detine o colectie muzeala de arta medievala si religioasa si o biblioteca ce cuprinde si un fond de carte veche.

  Manastirea Agapia din judetul Neamt este singura asezare monahala din tara care poarta numele de "Dragoste crestina"(din grecescul agape). Manastirea si-a preluat numele de la sihastrul Agapie care, conform traditiei ar fi ridicat in secolul al XIV-lea, in aceasta zona a Neamtului o bisericuta din lemn. Numele acestui calugar a fost preluat apoi si de muntii care inconjoara manastirea, de parau si de asezarea din vale. Distrusa de o avalansa de zapada, biserica lui Agapie a fost refacuta pe o alta temelie in apropiere. Din cauza alunecarilor de teren, pe la 1600 calugarii s-au mutat in vale, ridicand aici o noua biserica in jurul careia s-a dezvoltat ulterior Agapia Noua, cunoscuta si cu numele de Agapia Mare. Datorita infloririi pe care a cunoscut-o noua asezare monahala, biserica inconjurata astazi de cimitirul manastirii a devenit neincapatoare. Astfel, Hatmanul Gavriil, fratele voievodului Vasile Lupu si sotia sa Liliana s-au hotarat sa ridice o noua biserica pe cheltuiala lor si sa o inzestreze cu cele trebuincioase. Pentru aceasta ei au apelat la serviciile renumitului arhitect Enache Ctisi care facuse scoala la Constantinopol.

  Constructia bisericii mari de la Agapia, care a pastrat hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", a inceput la 16 octombrie 1642 si s-a incheiat la 3 septembrie 1644, dupa cum mentioneaza pisania: "In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Iata eu robul lui Dumnezeu, Gavriil Hatman cu Cneaghina Liliana, facut-am si am zidit aceasta Manastire Agapia din nou zidita, in zilele blagocestivului si de Hristos iubitorului Domnului nostru Ioan Vasile Lupu Voievod. Si s-a inceput zidirea in anul 7150 (1642) octombrie 16 zile si s-au savarsit la anul 7152 (1644) septembrie in 3 zile si s-au sfintit in anul 7155 (1647) septembrie 12"

 Astazi, Manastirea Agapia numara 341 de maici aflate sub indrumarea staretei stavrofora Olimpiada Chiriac. Agapia se situeaza pe locul al II-lea intre cele mai mari manastiri de maici, dupa Varatec (424 de maici). Aproape 100 de maici vietuiesc in obstea manastirii, iar celelate in satul monahal. Cu toate acestea, si maicile care au viata de sine fac ascultare de maica stareta. "In timpul iernii lucram in atelierele manastirii. Vara, cand suntem in plina campanie agricola, toate maicile fac ascultare la camp, caci avem 400 ha de teren agricol", ne-a spus maica Teodora Amariei care se ocupa in primul rand de muzeul manastirii. De la ea am aflat ca principalele venituri ale maicutelor se aduna din munca la camp si la ferma de animale, dar si din rodul muncii din ateliere. Atelierul de tesatura de covoare este cel mai vechi. Aici lucreaza maicile mai in varsta, care initiaza in tainele tesaturii pe cele mai tinere. "Este un atelier cu chemare artistica, in care se lucreaza covoare de traditie, moldovenesti, cu motive nationale, din lana naturala, dar si covoare oltenesti - cu flori. Lucram numai pe baza de comanda pentru diferite institutii sau persoane fizice", ne-a lamurit maica Teodora. Tot dansa spune ca si broderia de Agapia este renumita, fiind una dintre putinele manastiri din tara in care se mai lucreaza manual. "La noi se fac si icoane brodate si nu doar motive florale. Lucram manual, cu fir de aur, de argint, iar in cazul icoanelor cu fir de matase. Acum maicile lucreaza la o perdea pe catifea pentru Icoana Maicii Domnului, iar broderia are tema Tarborele genealogict", spune maica.

  Manastirea Agapia si-a castigat renumele si datorita picturii din Biserica "Sfintii Arhangheli" executata de Nicolae Grigorescu intre ani 1858 - 1861. Aflat la varsta de 23 de ani, pictorul incheie prin lucrarea de la Agapia o intreaga etapa din activitatea sa artistica, lasand o adevarata capodopera a picturii religioase din secolul al XIX-lea. Pe zidurile de nord si de sud ale naosului, in apropierea absidelor laterale, Nicolae Grigorescu a zugravit doua portrete de mari proportii, cele ale Sfintilor Teodor si Eustatiu, sfinti militari - unul roman si celalalt dac. Din cele 29 de lucrari originale ce poarta semnatura lui Grigorescu se detaseaza icoana Maicii Domnului, inspirata de "Madona Sixtina" a lui Rafael, portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu si compozitia "Iisus pe Golgota", daruita staretei Tavefta Ursache in semn de omagiu.